Frumoasa Veneţiană… şi Primul sărut

Am văzut şi eu, de curând, filmul Frumoasa Veneţiană (Dangerous Beauty, 1998), varianta în limba engleză (fără subtitrare). Minunat film, m-a atins în mod profund şi… mi-a retrezit amintiri foarte frumoase…

Mi-a adus aminte de „prima iubire”, de primul meu sărut… 🙂 Marco, bărbatul de care se îndrăgosteşte „frumoasa veneţiană”, chiar seamănă izbitor de mult cu „prima mea iubire”… Desigur, noi ne-am cunoscut, poate, în alt context… şi poate că, după anumite standarde, nu ar fi chiar „copia fidelă” a lui Marco, după cum nici eu nu aş fi, în nici un caz, „copia fidelă” a Veronicăi Franco… Suntem unici, fiecare în felul său, iar acesta este şi farmecul „poveştii”… Întreaga noastră viaţă este o poveste… o poveste de IUBIRE… sau… cum doreşte fiecare să-şi creeze propria poveste… 🙂

„Prima mea iubire”… Ochii aceia, zâmbetul… şi, în plus, părul şaten/blond… ❤ Curtoazia… 🙂 Mângâierile lui, felul de a vorbi, talentele lui deosebite… „Primul sărut”… Euforie… un foarte bun, gustos, chiar delicios, aş putea spune, vin roşu „de ţară”… şi… pur şi simplu… l-am sărutat! 😉 Firesc, natural, ca şi cum ar fi fost cel mai normal lucru pe care l-aş fi putut face… 🙂

Evoc momentele, clipele frumoase, fantastice, îmbătătoare, paradisiace… ce pot fi o poartă către Paradis… către Paradisul Eternei Iubiri… căci, independent de trecerea aparentă a anilor, IUBIREA este şi rămâne veşnică, eternă… Fiecare clipă de IUBIRE reprezintă, pentru mine, o clipă în PARADIS… 🙂 ❤ O clipă veşnică, eternă… dincolo de toate aparenţele acestei lumi efemere…

Au urmat apoi… speranţa şi dorinţa arzătoare a reîntâlnirii… Mă regăsesc în confesiunea Veronicăi, dinspre finalul filmului, când spune cam aşa:

I pray still to feel the touch of my lover’s lips, his hands upon me, his arms enfolding me…

(Adaptare în limba română: În continuare mă rog pentru a simţi atingerea buzelor iubitului meu, mâinile sale pe trupul meu, braţele sale cuprinzându-mă…)

Chiar aşa simţeam şi eu… şi mă rugam cu fervoare să ne sărutăm din nou, să-i simt atingerea mâinilor lui… să mă topesc în braţele lui… Dorinţă care mi-a fost îndeplinită… 😉

Îmi amintesc cu neasemuită încântare de o mirifică, splendidă dimineaţă de primăvară… Eram… în braţele lui… Momente magice… Razele soarelui de primăvară pătrundeau jucăuş în cameră, păsărelele le acompaniau şi ciripeau mai frumos ca niciodată, paradisiac de frumos… Mă simţeam în comuniune cu Natura mai mult ca oricând, razele Soarelui şi ciripitul paradisiac al păsărilor erau parcă o prelungire tangibilă a sufletului meu contopit cu fericirea şi beatitudinea divină…

Mă topisem din nou în braţele lui şi în sărutări fierbinţi… având ca fundal sonor melodii „pe sufletul lui”, „pe sufletul meu”, „pe sufletul nostru”… Nu pot descrie în cuvinte aceste trăiri inefabile… sunt cu siguranţă cele mai frumoase amintiri din acea perioadă… Amintiri eterne, tangente cu infinitul, cu întreg Cosmosul, cu întregul Univers… Amintiri atât de prezente, ce transcend orice limitare de timp sau de spaţiu…

Şi încă ceva nespus de frumos… După ani şi ani… reascultând melodiile respective, „pe sufletul nostru”… am retrăit toate acele momente mirifice… Iar la scurt timp, după o zi sau două, să găsesc un email de la el, în care-mi descria, succint, că şi el tocmai ce reascultase melodiile acelea şi retrăise toate acele amintiri… chiar în aceeaşi seară ca şi mine… Dincolo se cuvinte… Momente sublime! De IUBIRE…

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s